În prima parte a seriei am explicat de ce movul (sau orice altă culoare, dar, ca un adevărat strateg, sunt pe brand 💜) nu e mov pentru toată lumea: noi, oamenii, percepem culorile diferit în funcție de mai mulți factori. Nu, nu e magie ci psihologie aplicată.
De data asta ne uităm împreună la 9 exemple de culori care generează emoții și reacții diferite, uneori de-a dreptul surprinzătoare.
Bonus: la finalul articolului găsești un checklist pentru brandul tău, care îți dă un punct clar și practic de pornire pentru folosirea strategică a percepției culorilor.
9 culori care stârnesc emoții diferite
Fun fact: în funcție de perspectiva la care te uiți la cifra 9, poți s-o vezi ca 9 sau ca 6. Cam așa se întâmplă și cu culorile.
Roșul – hello, honey ❤️ vs. pericol ⚠️
Roșul nu inspiră doar pasiune amoroasă sau pericol (cum se întâmplă în sectorul financiar sau medical). Contextele în care e integrat influențează semnificativ felul în care e perceput.
De pildă, branduri din industria alimentară (salutăm Coca-Cola și KFC) îl folosesc pentru a transmite energie și, bineînțeles, pentru a face publicul să spună „ah, ce poftă mi s-a făcut de o aripioară”. Roșul stimulează, este apetisant și generează emoții intense.
Pe de altă parte, există contexte unde roșul este o alegere strategică menită să transmită urgență și autoritate, principiu folosit și de Știrile PRO TV în 2020, când au făcut tranziția la această culoare.
Verdele – bio/natural vs. greață
Vezi verde – zici „merită să dau mai mulți bani, doar e un produs sănătos”. Culoarea e frecvent asociată cu produse sănătoase, sustenabile, eco sau vegane – iată de ce branduri precum Farmacia Tei, Solaris Plant sau Planteea mizează pe ea.
Dar verdele nu inspiră doar sănătate și încredere. Din contra. În anumite contexte, verdele închis (sau combinat greșit cu alte culori) te duce cu gândul la… mucegai, boală sau toxicitate 🤮
Și ce se întâmplă când un brand creează ketchup… verde? Stârnește curiozitate și râsete în rândul copiilor – și scepticism printre adulții ceva mai conservatori. Exemplul aparține brandului Heinz, care a folosit, mai puțin inspirat, o culoare neconvențională pentru produsul său alimentar pentru a transmite un mesaj clar.
Movul – între rafinament deplin și tristețe profundă
Brandurile de lux din industria cosmetică sau a bijuteriilor îl folosesc pentru a evoca noblețe. În schimb, în alte culturi (și contexte emoționale), movul e asociat cu tristețea profundă sau chiar cu doliul, așa cum se întâmplă în Italia sau Brazilia.
Românii văd movul dintr-o perspectivă rece și distantă, în special dacă este alăturat nuanțelor de gri. Pe de altă parte, accentele calde de mov (precum lila) inspiră empatie și blândețe, motiv pentru care întâlnim movul la branduri de well-being.
Galbenul – bucurie vs. iritare
Solar, galbenul inspiră bucurie și optimism. Trece greu neobservat, lucru binecunoscut de industria de retail (mai ales în campaniile promoționale).
Dar când e saturat sau folosit excesiv, galbenul obosește. Irită. Enervează. Unde mai pui că în unele culturi este un red flag care indică instabilitate emoțională…
Un brand care folosește strategic galbenul este FruFru: accentele de galben inspiră energie și un vibe modern, urban. Ce s-ar întâmpla dacă fix același galben ar fi fundalul unui ambalaj de produse bio premium? Produsele ar părea low-cost sau artificiale, deci avem un big no.
Negrul – între eleganță și distanță
Spunem bun-venit în scenă culorii care duce instant cu gândul la branduri luxury din industria modei, a cosmeticelor sau a tehnologiei. În aceste cazuri, negrul te face să râvnești la brandurile respective – sunt importante, transmit calitate.
Problema? Negrul fie te face să râvnești la anumite branduri, fie… te ține la distanță – atunci când nu e însoțit de accente de culoare. De ce? Pare autoritar – se uită de undeva de sus la tine și-ți transmite că, orice ai face, la el nu poți ajunge. Negrul impune – dar trebuie dozat strategic, astfel e imposibil să te conectezi emoțional cu el.
Aplaud brandul de skincare Iehana pentru ambalajele negre mate, cu accente metalice, care evocă rafinament și lux 👏
Albastrul – încredere vs. distanță (da, din nou)
De ce albastru e culoarea preferată pe tot mapamondul, în special în industrii precum banking, tech, sănătate? Pentru că excelează la nivel de percepție: transmite calm, loialitate, siguranță.
Și totuși, o nuanță prea rece de albastru te ține, la fel ca negrul, la distanță. Se simte impersonală, rigidă, sterilă. Banca Transilvania a înțeles asta și folosește accente de albastru în identitatea sa, echilibrate însă cu galben cald. La rândul său, Regina Maria integrează fin albastru îl platformele sale digitale, tocmai pentru a inspira seriozitate și profesionalism.
Vrei să transmiți sentimentul de stabilitate – acel „ești pe mâini bune”? Perfect: ia în calcul albastrul, dar echilibrează-l din nuanțe. Și nu uita de acum vine unul dintre cuvintele favorite ale oamenilor de branding CONTEXT.
Portocaliul – entuziasm vs. superficialitate
Fun fact: nu-i greu de ghicit pentru care dintre semnificații am ales portocaliul pentru brandul meu personal! 😉
Industriile creative, tech, de entertainment, HoReCa folosesc portocaliul pentru sentimentul de prietenie, deschidere, optimism evocat de acesta.
Dar, la fel ca în orice alt exces, portocaliul folosit PREA MULT poate fi perceput ca superficial, iritant, obositor.
Ce-i de făcut? Brandul Fornetti, a cărui identitate vizuală valorifică cu grație portocaliul, este o bună sursă de inspirație. Prezent în logo și în ambalaje, portocaliul susține senzația de produs cald, yummy și, totodată, accesibil. Vezi un magazin Fornetti – ți se face instant poftă. Din nou, nu e magie, e psihologia culorilor!
Din noiembrie 2018, Fornetti folosește exclusiv combo-ul portocaliul + alb în identitatea sa vizuală, renunțând la elementele albastre. S-a plictisit de albastru? Nicidecum: este o decizie strategică bazată pe cercetări de percepție, menită să amplifice conexiunea emoțională cu publicul și să asigure coerența vizuală dintre ambalaje, magazine, branding comun in-store.
Roz – feminitate vs. infantilizare
Come on Barbie, let’s go party – intro-ul nu e doar de dragul nostalgiei. Urmează în curând un articol în care pun sub lupă cromatica brandului Barbie și îți povestesc când/de ce rozul devine pur și simplu… PREA MULT. Rămâi aproape!
Totuși, de data asta ne uităm la rozul folosit în mod inspirat, așa cum o face La Terre Cosmetics. Brandul integrează nuanțe de roz pastel foarte deschis în ambalaje și în etichetarea gamei de creme și serumuri, inspirând rafinament, delicatețe și creând o conexiune emoțională cu publicul targetat – femeile. Totuși, dacă packaging-ul nu ar fi aerisit prin elemente vizuale mai „serioase” (font Serif, pictograme funcționale etc.), rozul ar deveni mult prea jucăuș și ar duce la infantilizarea brandului.
Gri – eleganță vs. plictiseală
Adorat de brandurile high-tech și de industriile premium, griul inspiră profesionalism și un aer premium. Bonus: ca fundal, permite culorilor de accent să se remarce, fără să agreseze vizualul (și, implicit, ochii publicului).
Folosit excesiv, în absența accentelor cromatice, griul plictisește. E steril. Fără emoție. La fel ca la un curs unde preferi să stai în ultima bancă și să scrollezi în cu totul alt scop.
Ce branduri folosesc griul în mod inspirat? Apple e un bun exemplu – combină albul și griul pentru a inspira minimalism, un stil de viață modern și eficient. În plus, griul este echilibrat prin nuanțele secundare (verde, galben, albastru).
Mai mult, Arctic are un combo cromatic de milioane (la propriu și la figurat). Deși majoritatea produselor vin în finisaje gri metalizat, logo-ul actual al brandului este mov închis, nicidecum albastru sau gri. Asta înseamnă strategie: transmiți profesionalism și încredere prin clasicul gri – și umanizezi brandul printr-o culoare atipică industriei tale.
Checklist – cum valorifici percepția culorilor în branding
✔️ Gândește în sisteme vizuale, nu în culori izolate. Culoarea unui brand nu funcționează de sine stătătoare, ci apare alături de fonturi, fotografii, texturi, alte accente. Așadar, construiește o paletă cromatică coerentă, unde fiecare culoare are nu doar un rol estetic, ci și unul funcțional.
✔️ Ia în calcul atât industria în care activezi, cât și personalitatea brandului. Nu trebuie să reinventezi roata sau să tinzi să te diferențiezi extrem cu orice preț, doar de dragul diferențierii – e ok să te aliniezi cu standardele din industrie (verde pentru eco, albastru pentru banking etc). Ce poate fi totuși memorabil și de impact? Găsește o expresie distinctivă, ceva al tău (o tonalitate anume, o formă anume, un mix din cele două etc.)
✔️ Pregătește-te să ajustezi în timp. Un rebranding cromatic nu este un eșec – ci o necesitate. Inevitabilă. De ce? Evoluția vizuală trebuie să țină pasul cu publicul, piața și misiunea brandului. Îți amintești ce ți-am povestit despre PRO TV în 2020 sau despre Fornetti în 2018? Uneori, o schimbare cromatică reflectă o poziționare nouă – mai clară, mai puternică, distinctivă.
✔️ Lasă o culoare „goală” intenționat – așa creezi tensiune. Uneori, absența culorii spune mai multe decât prezența ei. Un brand poate evita voit o culoare (exemple: zero roșu în retail, zero verde într-un brand eco), tocmai pentru a sparge tiparele și pentru a stârni curiozitatea: „Oare care-i treaba cu brandul ăsta?!” Această „pauză cromatică” poate fi o poziționare în sine, dar atenție: necesită mult curaj, buget ridicat (de cele mai multe ori) şi o poveste cu sens.
✔️ Lasă culoarea să crească odată cu brandul. Nu trebuie să alegi o singură culoare pe viață. Brandurile mature construiesc narațiuni cromatice evolutive: începutul – tonuri calde, maturizarea – nuanțe echilibrate, segmentarea – palete personalizate pentru categorii de produse.
✔️Identifică trauma culorii în sufletul publicului tău țintă. Această recomandare se pretează mai mult brandurilor locale. Întreabă-te: ce culoare activează disconfortul în clientul tău? Poate a crescut într-un apartament mohorât (gri = resemnare). Sau poate a fost obligat să poarte uniformă albastră care i-a știrbit din personalitate (albastru = constrângere). Sau poate rozul i s-a impus tocmai pentru a transmite că este „o fetiță cuminte”. Evită, așadar, să vorbești în limbajul traumei, chiar dacă ție ți se pare „o culoare frumoasă”. Brandul tău are rolul de a facilita confortul emoțional, nu de a apăsa butoane traumatice.
Concluzie colorată
În brandingul coerent, culoarea nu ține doar de preferințele antreprenorilor. Cromatica este, în primul rând, despre emoțiile pe care un brand le poate trezi în sufletul publicului-țintă. Cromatica strategică este o punte relațională.
Când alegi culoarea potrivită, nu alegi un cod Pantone – ci construiești o relație. Evoci un sentiment. Atingi inimi. Și, mai mult, rămâi în inimile oamenilor.